Biroul Național de Statistică informează despre diseminarea datelor privind caracteristicile clădirilor rezidențiale și locuințelor la data de referință a Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024 (8 aprilie 2024).

CLĂDIRI REZIDENȚIALE

Conform rezultatelor recensământului din 2024, au fost recenzate 1 123,2 mii clădiri rezidențiale, din care circa 209,7 mii (sau 18,7% din total) erau situate în mediul urban și 913,5 mii (sau 81,3%) - în mediul rural (Tabelul 10.1 din Anexă).

Clădiri rezidențiale după tipul clădirii și perioada construirii

După tipul clădirilor rezidențiale se disting casele individuale², care erau cele mai numeroase – 1 097,6 mii clădiri (97,7% din total), dintre care 188,4 mii (sau 17,2%) în mediul urban și 909,2 mii (sau 82,8%) în mediul rural. Acestea au fost urmate de casele înșiruite³ (15,6 mii unități sau 1,4% din total), dintre care 12,3 mii clădiri în mediul urban și 3,2 mii în mediul rural, precum și de blocurile de apartamente⁴ (în total 9,8 mii sau 0,9% din total clădiri), dintre care 8,9 mii în mediul urban și 0,9 mii în cel rural (Figura 1, Tabelele 10.1 și 10.2 din Anexă).

Figura 1. Structura clădirilor rezidențiale după tip, pe medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Totodată, în clădirile nerezidențiale existau circa 0,2 mii locuințe⁵.

După perioada construirii, cele mai multe clădiri erau din perioada 1946-1960 (246,8 mii sau 22%), urmate de clădirile construite în perioadele 1961-1970 (212,5 mii sau 18,9%), 1971-1980 (209,8 mii sau 18,7%) și 1981-1990 (171,4 mii sau 15,3%) (Tabelele 10.1, 10.2 din Anexă).

În profil teritorial, municipiul Chișinău se distingea de situația medie pe țară, unde 16,5% erau clădiri construite în perioada 1991-2000 (media pe țară fiind de 9,1%) și 15,3% în perioada 2001-2010 (media pe țară fiind de 4,6%). În celelalte regiuni de dezvoltare și unități administrativ-teritoriale valorile erau apropiate de media pe țară (Figura 2).

Figura 2. Structura clădirilor rezidențiale după perioada construirii, pe regiuni de dezvoltare,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Clădiri rezidențiale după materialul de construcție al pereților exteriori

După materialul de construcție al pereților exteriori, la data de referință a recensământului, s-a constatat că, cel mai mare număr de clădiri erau construite din lut (603,7 mii sau 53,7% din total clădiri), urmate de cele din piatră (460,8 mii sau 41,0%).

Situația era diferită însă în funcție de tipul clădirilor și perioada construirii. Astfel, lutul predomina la casele individuale (600,8 mii), casele din lut având ponderi mai mari pentru perioada de construire 1946-1960 (31,1%). Piatra era menționată ca material de construcție preponderent la casele înșiruite (11,6 mii) și la blocurile de apartamente (6,1 mii), iar perioada de construcție a acestora 1981-1990 reprezentând 19,8% din totalul clădirilor din piatră. Betonul era reprezentativ în cazul blocurilor de apartamente (3,3 mii), cu 26,2% clădiri construite în perioada 1981-1990 (Tabelul 10.6 și 10.7 din Anexă).

În profil teritorial, piatra predomina ca material de construcție a pereților exteriori pentru clădirile din municipiul Chișinău, având o pondere însemnată de 82,4%, și în regiunea Centru (52,1%), iar la nivel de raioane cea mai mare pondere a clădirilor din piatră era în Dubăsari (84,3%) și Criuleni (83,2%). Pereții exteriori din lut predominau în UTA Găgăuzia (73,2%) și regiunile Sud (74,9%) și Nord (57,7%), cu ponderi maxime în raioanele Taraclia (77,7%) și Căușeni (77,5%) (Figura 3, Tabelul 10.8 și 10.9 din Anexă.).

Figura 3. Distribuția clădirilor rezidențiale după materialul de construcție al pereților exteriori,
pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Clădiri rezidențiale după materialul acoperișului și perioada construirii clădirii

Referitor la materialul acoperișului clădirii, pentru cel mai mare număr de clădiri rezidențiale era raportat azbestul (894,8 mii sau 79,7% din total clădiri), urmat de argilă și ceramică (118,2 mii sau 10,5%) și metal (79,9 mii sau 7,1%) (Tabelul 10.10 din Anexă).

După tipul clădirilor rezidențiale, azbestul ca material de construcție a acoperișului clădirilor rezidențiale predomina în cazul caselor individuale (80,0%) și a celor înșiruite (82,9%), pe când la blocurile de apartamente acoperișurile din azbest reprezentau 40,4%, urmate de acoperișurile din beton (33,0%) și bitum, plastic, ruberoid (14,8%) (Tabelul 10.11 din Anexă).

În profil teritorial, cea mai mare pondere a clădirilor cu acoperișuri din azbest era în regiunea Nord (85,6%), urmată de UTA Găgăuzia (84,2%). Clădirile cu acoperișuri din argilă și ceramică aveau o pondere mai mare în municipiul Chișinău (23,8%), urmate ca pondere de cele din metal (11,8%) și beton (4,6%) (Tabelele 10.12 și 10.13 din Anexă și Figura 4).

Figura 4. Structura clădirilor rezidențiale după materialul acoperișului,
pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Perioada construirii clădirii se răsfrânge asupra materialului predominant al acoperișului. Astfel, din 5,2 mii clădiri rezidențiale cu acoperiș din beton, 24,0% erau construite în perioada 2016-2024, din 894,8 mii clădiri cu acoperiș de azbest - 23,2% erau din perioada 1946-1960 și 20,1% din perioada 1961-1970. Din 1,9 mii clădiri cu acoperiș din lemn, stuf sau paie 38,7% erau din perioada 1946-1960. Clădirile cu acoperișuri din bitum, plastic, ruberoid și cele din alte materiale aveau ponderi mai mari la clădirile construite în perioada 2016-2024, respectiv 21,2% la cele cu acoperișuri din bitum, plastic și ruberoid și 18,8% la cele cu acoperișuri din alte materiale. Clădirile cu acoperișuri din metal au avut ponderi între 16,2-16,6% pentru perioadele de construire a clădirilor 1946-1960, 1961-1970 și 1971-1980, iar cele cu acoperișuri din argilă și ceramică înregistrau o pondere mai mare, de 20,0%, la clădirile construite în perioada 1946-1960 (Tabelele 10.10 și 10.11 din Anexă).

Blocuri de apartamente după numărul de etaje și existența rampei de acces

Din totalul de circa 9,8 mii blocuri de apartamente, cele cu 5 etaje reprezentau o pondere de 30,4%, urmate de cele cu două etaje (25,8%) și 9 etaje (10,9%). Blocurile cu 10 etaje și peste reprezentau 10,9% din total blocuri de apartamente, numărul maxim de etaje în clădirile rezidențiale recenzate fiind de 24 etaje (Figura 5, Tabelele 10.14 și 10.15 din Anexă).

Figura 5. Distribuția blocurilor de apartamente după numărul de etaje,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În mediul urban erau concentrate 90,9% din totalul blocurilor de apartamente, iar în municipiul Chișinău - 47,3% din totalul blocurilor de apartamente din țară.

După existența rampei de acces (variabilă colectată în exclusivitate pentru blocurile de apartamente), doar 21,5% dintre blocurile de apartamente aveau rampă de acces⁶, iar la nivelul municipiului Chișinău ponderea acestora se ridica la 32,9% (Tabelul 10.16 din Anexă).

LOCUINȚE ÎN CLĂDIRILE REZIDENȚIALE⁷

Conform rezultatelor recensământului din 2024, în 1 123,2 mii de clădiri rezidențiale, numărul total al locuințelor (inclusiv ocupate și neocupate) era de 1 601,1 mii unități, dintre care 934,7 mii (sau 58,4% din total) în mediul rural și 666,4 mii (sau 41,6%) în cel urban (Tabelul 10.17 din Anexă).

Locuințe după tipul clădirii

În funcție de numărul locuințelor ce revin la o clădire rezidențială, din totalul de 1 601,1 mii locuințe, majoritatea de 68,5% erau situate în clădiri cu o singură locuință, urmate de 30,0% în clădiri cu trei sau mai multe locuințe și 1,5% în cele cu două locuințe (Tabelul 10.17 din Anexă).

În funcție de tipul clădirilor rezidențiale, majoritatea locuințelor erau situate în case individuale și înșiruite (71,1%), urmate de cele în blocurile de apartamente (28,9%). (Tabelul 10.19 din Anexă).

Diferențe majore erau în funcție de distribuția pe medii de reședință, astfel 96,3% dintre locuințele situate în blocurile de apartamente erau în mediul urban, iar 80,6% dintre locuințele situate în case individuale și înșiruite erau în mediul rural. În cadrul mediului rural 98,1% dintre locuințe erau amplasate în case individuale și înșiruite, iar în cel urban 66,8% în blocuri de apartamente (Figura 6).

Figura 6. Structura locuințelor (ocupate și neocupate) după tipul clădirii,
pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În profil teritorial, la nivel de raioane/municipii, cea mai mare pondere a locuințelor situate în case individuale și înșiruite era în raioanele din regiunea Centru: Dubăsari (97,4%), Telenești (96,7%), Șoldănești (96,4%), iar cea mai mare pondere a locuințelor în blocurile de apartamente era în municipiile Chișinău (79,7%) și Bălți (68,8%) (Tabelele 10.19 și 10.20 din Anexă).

Locuințe după perioada construirii și materialul de construcție al pereților exteriori ai clădirii

Din totalul de 1 601,1 mii locuințe (ocupate și neocupate), cea mai mare pondere o aveau cele construite în perioadele 1971-1980 (19,4%) și 1981-1990 (18,0%), urmate de locuințele în clădirile din perioadele 1946-1960 (17,7%) și 1961-1970 (17,5%) (Tabelele 10.21 și 10.22 din Anexă).

Locuințele în clădiri construite în celelalte perioade aveau ponderi mai mici per total țară și în profil teritorial, cu excepția municipiului Chișinău, unde ponderea de 16,3% o reprezentau locuințele noi din perioada 2016-2024 (Figura 7, Tabelele 10.23 și 10.24 din Anexă).

Figura 7. Distribuția locuințelor (ocupate și neocupate) după perioada construirii clădirii,
pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza locuințelor după perioada de construcție în raport cu materialul de construcție a pereților clădirilor, scoate în evidență predominarea locuințelor în clădiri din perioadele de până la 1970 construite din lut (73,7% pentru perioada 1919-1945, 67,1% pentru 1946-1960, 53,1% pentru 1961-1970 și 52,0% pentru cea de până la 1919), iar pentru perioadele de după 1970 predomina piatra (68,4% pentru perioada 2001-2010, 59,6% pentru 2011-2015, 57,2% pentru 1991-2000, câte 44,7% pentru perioadele 1971-1980 și 1981-1990), pentru ultima perioadă, 2016-2024, ponderea betonului fiind de asemenea ridicată (41,8%) (Tabelele 10.21 și 10.22 din Anexă).

În funcție de materialul de construcție al pereților exteriori ai clădirii, din totalul de 1 601,1 mii locuințe, 42,4% erau în clădiri construite din piatră, urmate de 37,9% în clădiri din lut și 15,9% din beton.

În profil teritorial, la nivel de regiuni de dezvoltare se distingea regiunea de Sud și UTA Găgăuzia, unde predominau locuințele în clădiri cu materialul de construcție al pereților exteriori din lut (66,0% și, respectiv, 63,4%), față de regiunea de Centru, unde predomina piatra (53,7%) și municipiul Chișinău, unde predomina betonul (47,9%) (Figura 8, Tabelele 10.25 și 10.26 din Anexă).

Figura 8. Distribuția locuințelor după materialul de construcție al pereților exteriori,
pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Mai multe date cu privire la rezultatele Recensământului populației și locuințelor în profil teritorial, pe diverse caracteristici de recenzare, sunt disponibile pe pagina web a BNS www.statistica.gov.md la rubrica Recensământul 2024 / Rezultate finale.

Anexă:

• Tabele privind caracteristici ale clădirilor rezidențiale și locuințelor (26 tabele .xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, mun. Bender (inclusiv comuna Proteagailovca), satele (comunele) Chițcani (inclusiv satele Mereneşti, Zahorna), Cremenciug și Gîsca (raionul Căușeni), Corjova (inclusiv satul Mahala) și satul Roghi din comuna Molovata Nouă (raionul Dubăsari). Informația se referă la toate clădirile rezidențiale și locuințe, indiferent de statutul ocupării acestora.

² Casă individuală reprezintă clădirea în care e situată locuința/locuințe, constituită din una sau mai multe camere locuibile și încăperi auxiliare, cu unul sau mai multe niveluri/etaje, destinată locuirii unei sau mai multor gospodării casnice. Este clădirea care nu este lipită de alte clădiri (de exemplu: clădirile cu o locuință amplasată pe un singur nivel sau pe mai multe niveluri, clădirile cu două locuințe dacă acestea sunt suprapuse (parter și un etaj).

³ Casă înșiruită – două sau mai multe locuințe alipite, care au cel puțin un perete comun și au acces separat din exterior, indiferent dacă clădirea are un etaj sau mai multe.

⁴ Bloc de apartamente – clădire în care sunt situate două sau mai multe locuințe, accesul în care se efectuează dintr-un spațiu comun al acesteia. Blocul de apartamente poate avea una sau mai multe intrări/scări. Cel puțin una din intrări trebuie să aibă două sau mai multe locuințe. Blocul de apartamente de regulă are două și mai multe etaje, dar poate avea și un singur etaj.

⁵ Clădirile nerezidențiale în care există locuințe sunt clădiri al căror scop principal nu este rezidențial, fiind destinate în principal activităților economice (inclusiv comerciale, industriale), administrative sau instituționale, dar care conțin una sau mai multe locuințe ocupate de gospodării.

⁶ Rampă de acces este o suprafață înclinată care conectează două niveluri cu înălțimi diferite, fiind concepută special pentru a permite deplasarea persoanelor cu dizabilități, care folosesc scaune rulante sau a părinților cu cărucioare. Se consideră existența rampei de acces dacă cel puțin la una din scările blocului de apartamente este prezentă.

⁷ Informații detaliate privind locuințele ocupate vor fi diseminate suplimentar.

Precizări metodologice generale despre RPL 2024:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
  • Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
  • Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
  • Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
  • Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
  • Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024
• Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor